THE TICKER:

Dosar

Exclusiv! Recesiunea rupe Romania in doua! Harta judetelor care s-au imbogatit sau au saracit in recesiune

de Bogdan Asaftei - Mai 25, 2011 - 08:44
TEXT SIZE: A | A | A | A

Recesiunea a murit! Dupa doi ani si cateva luni de recesiune, este momentul sa tragem linie, sa facem bilantul! Sa vedem cat am pierdut, cum am supravietuit si, daca este cazul, unde am reusit sa castigam!

Econtext.ro va prezinta modul in care au evoluat judetele Romaniei in recesiunea pe care tocmai ce am depasit-o. Mai exact, ce judete au saracit si care s-au imbogatit, unde s-a devalorizat economia si unde a crescut ea.

Cu alte cuvinte, vom radiografia valoarea economica a fiecarui judet, calculata in bani. Pe scurt: cum au iesit judetele Romaniei din recesiune!

Econtext.ro a publicat in saptamanile trecute si alte articole conexe: despre valoarea la zi a economiei din fiecare judet, despre numarul de angajati din fiecare judet, despre salariul din fiecare judet, etc.

Mai intai, sa spunem ca intelegem prin recesiune perioada dintre inceputul anului 2009 si finalul anului 2010. Practic, anii 2009 si 2010, cu trimestrele de rigoare, exact cum arata datele transmise de catre Institutul National de Statistica (INS).

Judetele unde economia a saltat

Defalcat, exista judete care au saracit si judete care au devenit mai bogate dupa aceasta recesiune. Bineinteles, cele mai multe judete au saracit, dar sunt si judete in care economia a crescut. Cea mai mare crestere in aceasta perioada a fost consemnata in Arges. Economia Argesului a crescut cu 3,2 miliarde de lei in cei doi ani, ajungand pana la o valoare de 20,7 miliarde de lei la finele anului 2010! Explicatia poarta un singur nume: Dacia!

La capitolul cresteri, a doua pozitie dupa Arges este ocupata de Cluj. Economia Clujului a adaugat in acesti doi ani 2,2 miliarde de lei, iar acum valoreaza 22,2 miliarde de lei. La fel, un singur cuvant: Nokia!

Practic, judetele mari, cu o structura industriala destul de dezvoltata au fost pe plus! Sau cele de la granita! In plus, cu cateva exceptii, cele mai multe orase unde economia a urcat sunt din Ardeal. In total, 10 judete au incheiat recesiunea cu un produs intern brut mai mare decat aveau la inceputul ei.

Judetele unde economia a scazut

La polul opus, produsul intern brut a scazut (PIB) in 32 de judete. Cea mai drastica contractie a avut loc in Iasi, unde economia s-a diminuat cu 978 milioane de lei. Al doilea loc este ocupat de Dolj, unde PIB-ul a pierdut 826 de milioane de lei. Surprinzator, Capitala este si ea pe minus, dar pe locul 8 in ierarhia scaderilor, cu 450 de milioane de lei.

 

Dar iata harta judetelor, cu cat a crescut si a scazut economia fiecarui judet in cei doi ani de recesiune:

 

 

Iata date mai complexe, prezentate sub forma unui tabel:

Cu cat a saracit sau s-a imbogatit fiecare judet al Romaniei in cei doi ani de recesiune! (miliardele au fost rotunjite)

Topul cresterilor:

 

1. Arges + 3,2 miliarde lei (crestere de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei)
2. Cluj + 2,2 miliarde lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 22,18 miliarde de lei)
3. Timis +1,2 miliarde lei (crestere de la 22,31 miliarde de lei pana la 23,51 miliarde de lei)
4. Brasov + 616 milioane lei (crestere de la 16,82 miliarde de lei pana la 17,43 miliarde de lei)
5. Arad + 498 milioane lei (crestere de la 11,22 miliarde de lei pana la 11,71 miliarde de lei)
6. Prahova + 378 milioane lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 20,36 miliarde de lei)
7. Sibiu + 340 milioane lei (crestere de la 11,14 miliarde de lei pana la 11,48 miliarde de lei)
8. Alba + 170 milioane lei (crestere de la 8,77 miliarde de lei pana la 8,94 miliarde de lei)
9. Calarasi + 97 milioane lei (crestere de la 4,59 miliarde de lei pana la 4,68 miliarde de lei)
10. Suceava + 1 milion lei (crestere de la 9,818 miliarde de lei pana la 9,819 miliarde de lei)

 

Topul scaderilor:

 

1. Iasi – 978 milioane lei (scadere de la 15,07 miliarde de lei pana la 14,09 miliarde de lei)
2. Dolj – 826 milioane lei (scadere de la 13,57 miliarde de lei pana la 12,74 miliarde de lei)
3. Galati – 791 milioane lei (scadere de la 10,88 miliarde de lei pana la 10,09 miliarde de lei)
4. Mures – 750 milioane (scadere de la 10,85 miliarde de lei pana la 10,1 miliarde de lei)
5. Hunedoara – 517 milioane lei (scadere de la 10,38 miliarde de lei pana la 9,86 miliarde de lei)
6. Vaslui – 511 milioane lei (scadere de la 5,08 miliarde de lei pana la 4,49 miliarde de lei)
7. Gorj – 483 milioane lei (scadere de la 9,59 miliarde de lei pana la 9,11 miliarde de lei)
8. Bucuresti – 450 milioane lei (scadere de la 117,28 miliarde de lei pana la 116,84 miliarde de lei)
9. Botosani – 442 milioane lei (scadere de la 5,43 miliarde de lei pana la 4,99 miliarde de lei)
10. Bihor – 394 milioane lei (scadere de la 13,75 miliarde de lei pana la 13,35 miliarde de lei)
11. Valcea – 374 milioane lei (scadere de la 7,33 miliarde de lei pana la 6,96 miliarde de lei)
12. Neamt – 336 milioane lei (scadere de la 7,53 miliarde de lei pana la 7,2 miliarde de lei)
13. Mehedinti – 328 milioane lei (scadere de la 4,65 miliarde de lei pana la 4,32 miliarde de lei)
14. Salaj – 315 milioane lei (scadere de la 4,41 miliarde de lei pana la 4,09 miliarde de lei)
15. Bacau – 266 milioane lei (scadere de la 12,07 miliarde de lei pana la 11,80 miliarde de lei)
16. Tulcea – 253 milioane lei (scadere de la 4,19 miliarde de lei pana la 3,94 miliarde de lei)
17. Vrancea – 235 milioane lei (scadere de la 5,55 miliarde de lei pana la 5,32 miliarde de lei)
18. Covasna – 203 milioane lei (scadere de la 3,99 miliarde de lei pana la 3,79 miliarde de lei)
19. Buzau – 198 milioane lei (scadere de la 7,69 miliarde de lei pana la 7,49 miliarde de lei)
20. Constanta – 196 milioane lei (scadere de la 20,63 miliarde de lei pana la 20,44 miliarde de lei)
21. Bistrita Nasaud – 146 milioane lei (scadere de la 5,71 miliarde de lei pana la 5,56 miliarde de lei)
22. Harghita – 109 milioane lei (scadere de la 6 miliarde de lei pana la 5,89 miliarde de lei)
23 Teleorman – 97 milioane lei (scadere de la 5,93 miliarde de lei pana la 5,83 miliarde de lei)
24. Caras Severin – 92 milioane lei (scadere de la 6,09 miliarde de lei pana la 6 miliarde de lei)
25. Giurgiu – 91 milioane lei (scadere de la 3,66 miliarde de lei pana la 3,57 miliarde de lei)
26. Maramures – 90 milioane lei (scadere de la 7,99 miliarde de lei pana la 7,9 miliarde de lei)
27. Dambovita – 78 milioane lei (scadere de la 9,03 miliarde de lei pana la 8,95 miliarde de lei)
28. Braila – 72 milioane lei (scadere de la 6,9 miliarde de lei pana la 6,83 miliarde de lei)
29. Satu Mare – 36 milioane lei (scadere de la 6,07 miliarde de lei pana la 6,03 miliarde de lei)
30. Ilfov – 33 milioane lei (scadere de la 13,23 miliarde de lei pana la 13,19 miliarde de lei)
31. Ialomita – 30 milioane lei (scadere de la 4,69 miliarde de lei pana la 4,66 miliarde de lei)
32. Olt – 23 milioane (scadere de la 6,76 miliarde de lei pana la 6,74 miliarde de lei)

SHARE:
11 Comentarii
  • martin

    Dacia si Nokia sunt , dupa cum stiu eu, inregistrate in judetele unde au activitate.Ce te faci , ca in Prahova toate firmele mari – si sunt multe- raporteaza profitul la Bucuresti , unde au sediul intr-un birou.Deci oricate calcule am face , nu cred ca sunt relevante in situatia actuala.

  • radukku

    Scaderea Bucurestiului nu este deloc suprinzatoare. Acest oras si-a umflat muschii cu steroizi din constructii si dintr-un consum aproape irational. Era evident ca acesti muschi se dezumfla la un moment dat. Sa nu mai vorbim de impozitele firmelor din provincie platite la sediul financiar din Buc care au scazut si ele considerabil. Este o minune ca a avut o scadere atat de mica.
    Clujul, zic eu, are cea mai mare parte din crestere pe seama Nokia. Dar nu doar acestei companii i se datoreaza cresterea. Fara Nokia, Clujul, crestea oricum datorita Emerson care aproape si-a triplat cifra de afaceri in anii de criza si datorita firmelor mici si mijlocii de IT sau outsourcing care desi au avut o scadere in 2009, au revenit cu cresteri mari pe 2010.
    Argesul = Dacia, este corect. Acolo nu prea am ce sa zic.

  • Econtext

    Pentru Mark:

    Ar fi multe explicatii, specifice pentru multe judete. Despre efectul de vecinatate (sau unda de soc) am vorbit si noi in unele materiale anterioare. Unda de soc dinspre Bucuresti spre Prahova si Arges. Aparent, relevanta aici ar fi autostrada, dar acest lucru nu este valabil pentru zona Bucuresti – Constanta, care ar trebui sa fie si mai bogata pentru ca e axa principala a comertului. Dar nu e! Ei, si asa ne putem da seama de amploarea reala a comertului ilegal!

    Sunt multe interpretari. O analiza sectoriala, regionala nu ar strica. Sa vedem!

    Econtext

  • mark

    Raspuns la Econtext
    Bihorul l-am remarcat si eu.Asa cum m-a surprins Muresul.Inexplicabil raportat la situatia economica pare Dambovita.Teleormanul inteleg datorita lui Alro.Dar nu cred ca Arctic Gaesti trage un judet.Pe de alta parte Iasiul e surprinzator de slab pentru cei care nu cunosc realitatea.Iasiul e supraestimat ca valoare.Bacaul e mai vibrant economic si se vede.Sunt judete cu multi locuitori care desi au activitate economica reala totusi atrag si mult balast.Si o ultima remarca.Clar unda de soc a Bucurestiului se duce spre nord si mai precis spre Prahova si Arges dar si Dambovita desi nu mi-o explic.

  • DORINA

    CEI CARE SANTETI “IN TOP”..MULTUMITI TURISTILOR

  • Econtext

    @ Mark – Acesta era unul din subiectele noastre urmatoare :)

    Clasamentul e clar in privinta judetelor care au activitate industriala reala, dar si surprinzator, din mai multe unghiuri. Un astfel de unghi este cel al judetelor aflate la granita, fapt subliniat in articol. Acesta este un aspect care ar trebui sa dea de gandit. De exemplu, uitati-va la judetul Bihor: numar de angajati ridicat, concedieri multe, dar salariu mic (ultimul loc) si tot asa. Da de gandit!

    @ Silviu Vasilache – Newsletter-ul va aparea in noua varianta a site-ului, care (speram!) va fi gata cat mai curand! Totusi, noi trimitem deja un newsletter intern. Daca doriti, ne puteti lasa o adresa de email si va includem in baza de contacte catre care trimitem newsletter-ul.

  • silviu vasilache

    newsletter?

  • mark

    La statisticile prezentate ma contrariaza diferentele (e adevarat nu mari dar semnificativitate) fata de statistica cu valoarea la zi a fiecarui judet.Care sunt componentele in plus acolo( pentru ca valorile difera in plus)?
    Folosind insa valorile de aici si numarul de salariati am calculat valoarea economica pe cap de angajat.
    Arges=157.8mii lei;Bucuresti=147.8mii lei;Cluj=122.74mii lei;Brasov=121mii lei;Timis=119.15mii lei;Gorj=118.5mii lei;Prahova=116.54mii lei;Dambovita=116.2mii lei;Teleorman=112.8mii lei;Constanta=112.2mii lei;Bacau,Giurgiu=111.2mii lei;Arad,Calarasi=110mii lei;Alba=109.7mii lei;Caras=107.1mii lei;Olt=105mii lei;Dolj=103mii lei;Sibiu=102.6mii lei;Suceava=102.5mii lei;Bistrita=102.2mii lei;Harghita=101.2mii lei;Ialomita=101mii lei;Vrancea=99.6mii lei;Braila=99mii lei;Mehedinti=98.4mii lei;Salaj=97.6mii lei;Buzau,Iasi=95.4mii lei;Botosani=94mii lei;Tulcea=93.4mii lei;Neamt=91.4mii lei;Valcea=91mii lei;Galati=90.2mii lei;Maramures=89.6mii lei;Bihor=87.5mii lei;Hunedoara=87.25mii lei;Vaslui=85.2mii lei;Mures=84.4mii lei;Satu Mare=82.8mii lei;Covasna=82.6mii lei;
    Interesant este ca totusi nu e un dezechilibru foarte accentuat.Dar clasamentul e surprinzator pe alocuri nu credeti?

  • Econtext

    @ Rizea Marius

    O idee buna, pe care am tratat-o deja. Oarecum! Adica am realizat in avanpremiera in Romania o harta a baronilor locali, a liderilor adevarati care conduc Romania.

    Articolul poate fi vizualizat aici: http://www.econtext.ro/eveniment—2/dosar/exclusiv-econtext-cine-conduce-romania-harta-baronilor-locali-din-romania-baronii-vechi-si-noi.html

  • Rizea-manea Marius

    eventual si un raster colorat …politic !

  • mihai

    Interesant ar fi de vazut modificarile (scaderi/cresteri) si procentual.